[gsp.ro] Steaua, uite pe cine n-ai bătut!

Cei 14 "buzoieni" care au jucat duminică seara în Ghencea sînt veniţi fie din liga judeţeană portugheză, fie din a treia divizie din Suedia şi România

Steaua a "reuşit" duminică seară una dintre cele mai mari contraperformanţe: să fie egală cu cea mai slabă echipă a primei Ligi din ultima jumătate de secol! Înainte de confruntarea din Ghencea, buzoienii au egalat un "record" vechi de 51 de ani: să strîngă un singur punct în primele 11 etape, situaţie care a mai fost întîlnită doar în sezonul 1957-1958, la CS Oradea. 

În plus, cei 14 jucători ai Gloriei Buzău, dar şi antrenorul, au în CV-uri echipe anonime în fotbalul mondial, trecînd pe la unele formaţii pe care le găseşti cu greu atunci cînd dai căutare pe google.

Cei 14 care au îngenuncheat Steaua

Tomislav Arcaba (24 ani)

- A jucat în Australia, la Wollongong Wolves (2003 - 2007), iar în ultimul sezon a evoluat două meciuri la Sligo Rovers (Irlanda). Meciul cu Steaua a fost debutul în Liga I

Jean Prunescu (19 ani)

- Împrumutat de Steaua la Buzău. În Ghencea s-a antrenat de două-trei ori cu prima echipă, în rest a evoluat în Liga a III-a, la Steaua II. Jucase doar un meci în Liga I pînă duminică

Diogo Silva (25 ani)

- Transferat în vară de la Olivas e Moscavi (liga judeţeană din Portugalia) 

Cătălin Vlaicu (23 ani)

- Este produs sută la sută de Gloria Buzău. A mai evoluat în Liga a III-a, la Olimpia Rm. Sărat

Dino Eze (24 ani)

- În iarnă a fost cumpărat de Steaua, cu care a efectuat un stagiu de pregătire, dar a fost refuzat şi trimis înapoi. A mai jucat la Beroe Stara Zagora şi Lokomotiv Plovdiv

Luis Dias (27 ani)

- A jucat în Portugalia la Sport Club Estrela, Uniao de Lamas, C.D. Olivais e Moscavide (toate din liga a III-a), după care a trecut în prima ligă bulgară, la FC Vihren Sandanski. Are doar 11 meciuri în Liga I

Eric Bicfalvi (19 ani)

- Împrumutat de Steaua la Buzău. A evoluat pînă în 2007 la Carei, Fink Fester Petreşti şi Jiul Petroşani. Titular în echipa naţională de tineret a României

Constantin Doicaru (31 ani)

- A venit acum trei ani de la Rulmentul Alexandria, din Liga a III-a. Are 28 de meciuri în cele două sezoane jucate în Liga I

Aziz Tafer (24 ani) 

- Algerian venit de la FC Fribourg (liga a III-a din Elveţia). A mai jucat la juniorii de la Cavigal Nice şi de la AS Monaco (ambele Franţa), dar şi la FK Norrkoping (Suedia), Elversberg (liga regională din Germania), Es Setif (Arabia Saudită). Are două meciuri în Liga I.

Branco Russiano (23 ani)

- Este împrumutat de la Estrella Amadora şi a mai jucat la Vitoria şi Gela. Are 6 meciuri în Liga I

Alin Liţu (22 ani)

- Jucătorul Stelei împrumutat la Buzău şi a mai evoluat la Jiul şi la naţionala U21. 

Valentin Creţu (19 ani)

- A fost crescut la juniorii Gloriei Buzău şi a fost împrumutat la Olimpia Rm. Sărat, în Liga a III-a. A debutat duminică în Liga I

Pedro Ramos Moreira (25 ani)

- A mai jucat la 1 st Maio, FC Barreirense, Louletano (toate din liga a III-a Portugalia). Are trei meciuri în Liga I.

Alin Vigariu (28 ani)

- A venit la Buzău în iarna trecută de la IK Brage, din liga a III-a din Suedia. A mai evoluat la U Craiova şase sezoane, Electroputere şi Rocar. 

Antrenorul: Mario Marinică 

- Din 1992, cu o scurtă întrerupere, a activat în fotbalul englez, la echipa feminină Under 15 a lui Arsenal Londra! În România a mai fost "principal" la Cimentul Fieni, Liga a II-a, şi secund la Rocar şi FC Argeş.

310 meciuri însumează meciurile jucate de fotbaliştii Gloriei în Liga I pînă la meciul cu Steaua

400 de meciuri jucase doar Petre Marin pe prima scenă pînă la meciul Steaua - Gloria Buzău 1-1

Cifrele Gloriei pînă la meciul cu Steaua

- 1 punct strîns în 11 etape, cel mai puţin dintre toate echipele din Liga I

- 4 goluri marcate, avînd, de departe, cel mai slab atac din campionat, cu o medie de un gol la 3 jocuri

- 20 de goluri primite, adică o medie de două goluri pe meci

[gsp.ro] "De ce alergi, bă?"

Mijlocaşului buzoian i s-a reproşat chiar în timpul meciului de către elevii lui Pedrazzini că joacă la sacrificiu

Dezvăluiri-surpriză făcute ieri de unii dintre jucătorii Gloriei Buzău, care s-au aflat duminică seara pe teren la egalul cu Steaua din Ghencea. "Fotbaliştii Stelei erau foarte nervoşi, iar mai ales în prima repriză ţinta reproşurilor a fost Eric Bicfalvi. S-au luat de el că de ce aleargă atît de mult, că de ce trage tare, că de ce intră agresiv", a spus unul dintre buzoieni.

Un altul a confirmat spusele colegului său. "Nu au strigat să o lăsăm mai moale, însă le-au reproşat unora, mai ales celor care sînt împrumutaţi de la Steaua, modul agresiv în care jucau", a spus fotbalistul Gloriei Buzău. 

[...]

[prosport.ro] Poli a câştigat pentru că l-a avut pe Gigel Bucur

Italianul de pe banca CFR-ului şi-a făcut un calcul simplu pentru Timişoara: apărare departe de poartă, recuperare şi contraatac rapid. Ce se întâmplă însă când şi celălalt antrenor gândeşte la fel.

[...]

De partea cealaltă ni-l închipuim pe Uhrin şi încercăm să-i reconstituim şi lui judecata: Clujul e o echipă solidă, aşa că a o ataca bazându-te pe presiunea tribunei şi pe principiul „Urcaţi-i pe garduri” nu prea ţine, ba chiar este sinucigaş de riscant. Astfel, cele două echipe s-au trezit faţă în faţă cam cu aceleaşi partituri. Cei care au marcat primii au şi desfiinţat apoi tema de acasă a celuilalt, obligându-l să se reorganizeze din mers. Pe de altă parte, Gigel Bucur rămâne un atacant de valoare, capabil să întoarcă pe dos orice apărare. Iar el a jucat la Poli.

[Radu Oprişan] Peseiro mototolit

Aşadar, am avut dreptate! Noi, şi nu el. Cu cîteva zile înainte să fie demis pentru dezastrul în care a cufundat Rapidul, Peseiro făcea o conferinţă de presă. Special ca să îşi stoarcă vreo trei lacrimi, să mototolească Gazeta Sporturilor cu lehamite şi să o arunce din faţa lui: "Acest ziar minte. Nu am spus nimănui că s-au adus jucători pe care nu i-am cerut'.

Ieri, Fathi Taher a confirmat public: "Peseiro mi-a demonstrat că unii jucători au fost aduşi peste capul lui". Eee, amigo, din momentul ăsta ne e nouă lehamite de tine. De tine şi de caracterul tău, că despre profesionalism ştim, eşti beton. Contract ca al tău şi salarii ca ale jucătorilor tăi nu a mai negociat nimeni pînă acum la Rapid. Cu performanţele stăm mai prost, dar se poate remedia. Cineva spunea: "Cînd nu ştii ceva, nu e ruşine să întrebi". Ori, amigo, dacă se mai iveşte neşansa (pentru noi) să fie nevoie să duci Rapidul în Europa şi nu ai idei, te ajutăm: sună-l pe tipul acela, Răzvan Lucescu (el a mai reuşit de două ori). Are numărul 0721...... Dacă nu ţi-a intrat încă despăgubirea pe noiembrie dă-i bip, te sună el.

[prosport.ro] Triumful lui zero

[...]

Temwanjera e trimis pe teren, iar „Dulăul” schimbă vocabularul. „Urcaţi!” Rocadă. Vasluiul atacă, gazdele încearcă la ciupeală. Se termină nedecis, 0-0. De pierdut nu a făcut-o nimeni. Nici măcar cei care nu prind Gsptv.

[prosport.ro] Rapidul se afundă tot mai mult

„Hei, ce ploaie şi ce vânt...Dacă v-au plăcut bufonii, mai poftiţi şi-n altă seară”, răsună şi astăzi vocea unui mare rapidist, Florian Pittiş, în piesa celor de la Pasărea Colibri, „Cântecul bufonului”. Cam aşa a fost şi ieri la Târgu Jiu. 

[...]

Iar Cîrţu nu are mamă, nu are tată, pentru că după nouă echipe antrenate în 20 de ani de Liga I se sensibilizează doar când vine vorba de Universitatea Craiova. Ieri a executat Rapidul după stilu-i caracteristic: atacul e cea mai bună apărare, iar contraatacul devine letal când „Sorinaccio“ este pe bancă. Iar bannerul „Nu ne meritaţi!”, afişat pe gardul peluzei din Târgu Jiu de cei 100 de fani ce-au îndurat ploaia, spune adevărul despre o echipă ce nu se mai regăseşte de la victoria cu Dinamo.

Pandurii au fost foarte bine montaţi. În clasament suntem tot la categoria vise urâte şi coşmaruri

- Sorin Cîrţu, antrenor Pandurii

[Alin Buzărin] Adios, senhores!

După Peseiro a căzut şi Magalhaes de la Buzău. Doi paşi spre redobîndirea identităţii

Ne îmbrăcăm în ţoale italieneşti, conducem maşini germane, ieşim în oraş la restaurant chinezesc sau indian, dacă n-avem bani de Sardinia sau de Costa Brava, ne facem concediul la castraveţii bulgarilor sau ne internăm de bună-voie într-un ultra all inclusive din Antalya. Asta nu înseamnă că ne pute tot ce e românesc, pentru că în egală măsură dăm pe gît o ciorbă de burtă cu mult mujdei sau golim grătarul de mici.

Fără a fi neapărat neaoş, suporterul român s-a cam săturat de abureli portugheze de proastă calitate. Sau de prin alte părţi, pentru că am cam început să ne umplem şi de rebuturi braziliene, despre care Wikipedia nu pomeneşte nici măcar la capitolul “cioturi”. Dacă în celebra enciclopedie nu eşti nici măcar “ciot”, înseamnă că nu exişti, n-a auzit nimeni de tine.

De Peseiro se auzise, pentru că a antrenat-o pe Sporting şi a ajuns pînă într-o finală de Cupa UEFA. Ca şi de Magalhaes, măcar ca fotbalist. Fundaş stînga la Benfica, a eliminat Craiova, iar cu naţionala Portugaliei ne-a bătut la Euro ‘94. Ei nu erau doar cioturi, dar şi-au adus cioturile cu ei. Ambii părăsesc prematur România (Peseiro încă nu, îşi mai aşteaptă caşcavalul restant), au fraierit în stînga şi-n dreapta şi acum lasă, sub contracte mari, o grămadă de jucători, de nivelul cărora Rapidul şi Buzăul puteau oricînd să găsească la Electromagnetica sau la Săhăteni.

Acordeonistul cu pantofi lăcuiţi a reuşit să scoată Giuleştiul în afara Europei şi să-l plaseze pe locul 11 în campionat. Dacă ar fi făcut Rada sau Nae Manea una ca asta, erau desfiinţaţi de şefi şi trimişi nu la Rapid doi, ci la Rapid douăş’doi, care s-ar fi înfiinţat urgent, special pentru ei. Lăutarul lusitan a stat cu fruntea întinsă pentru a primi bancnotele şefilor, murmurînd gazeluri la urechea lui Taher şi refrene uteciste, pe gustul lui Copos. Făcea arte marţiale pe marginea terenului şi apoi se plîngea că-l trimit arbitrii în tribună. Zbiera în engleză de baltă că mint ziarele, dădea cu Gazeta de pămînt, iar peste trei zile se dovedea că ziarul aruncat pe pardoseală avea dreptate pînă la virgulă.

Magalhaes, care probabil că nici portugheza maternă nu e în stare s-o vorbească fără bîlbîieli,  îndesa pe gîtul Buzăului tot felul de agarici care făceau alunecare la propriul portar şi-şi bătea joc de o grămadă de internaţionali de tineret pe care-i băga să joace din an în Paşte.

Ei, portughezii, pleacă şi nu-i regretă nimeni. În urma lor rămîn păcăliţii, la care de fapt trebuie înlocuită o literă, “c” în loc de “ţ”, ca să iasă păcălici. Copos e bărbat minoritar, nu declară nimic, şi încearcă să-l aducă pe Lucescu-tatăl, care n-o să vină niciodată. Taher e derutat, iar Costel Bucur va trebui să plătească o grămadă de neofiţi pe care i i-a lăsat portughezul în curte. Dar, în afara păcălicilor, care posedă talentul de a fi fraieri doar atunci cînd au chef, rămîn suporterii. Rapidiştii vor trebui să tragă tare pentru Intertoto, care s-a desfiinţat, iar buzoienii, cu două picioare şi ceva în liga secundă, să se intereseze de-acum dacă nu vinde cineva vreun loc la vară.

[DinamoMania] Drept la replica: DinamoMania vs Turcu

Actionarul dinamovist Vasile Turcu a lansat in aceasta dimineata un nou atac la adresa suporterilor dinamovisti si a site-ului DinamoMania. “Cei de la site-ul Dinamomania sunt o gasca si fac bani pe spinarea noastra. Acolo e un grup de derbedei. De un an de zile ei tot vin pe la mine pe la poarta si imi cer contract de sponsorizare. Dar nu am cum sa le dau sponsorizare, daca ei ma injura continuu” a tunat la Sportfm cel care ne-a obisnuit deja cu declaratiile sale halucinante de om complexat. Ca Vasile Turcu se simte “sapat” acum de suporteri, de site-ul Dinamomania, nu are de ce sa ne mire. In fond, in urma cu ceva vreme se simtea amenintat de Cristi Borcea si Nicolae Badea. Nici “spectacolul” oferit pe stadionul din Nejmegen si la care toti cei 3 reporteri Dinamomania au asistat consternati, nu e o noutate. In urma cu un an, in parcarea stadionului Olimpico, Vasile Turcu a oferit acelasi gen de reprezentatie: acuzatii la adresa suporterilor, lamentari de genul “numai eu sunt injurat, sunt singurul dintre actionari injurat de suporteri”, etc. Asa ca nu-i nimic nou sub soare. Ideea ca forte oculte, suporteri, colegi din conducere, site-urile dinamovistilor, s-au unit sa-l distruga e veche. Veche si fixa. 

Desi suntem pusi in situatia de a ne apara in fata unor acuzatii false, suntem nevoiti s-o facem deoarece minciunile pe care acest om prost crescut si prost educat, agramat si mincinos, le-a aruncat , au aparut in presa romana, la radio, mediatizand un fals cras. O luam pe rand:

1. Limbajul vulgar, de o intensitate alarmanta, folosit de Dl. Turcu este cat se poate de real. Martori in acest sens pot fi Dl. Badea si Dl. Borcea cat si dl Ministru Agathon, Victor Becali, Edi Apostol (gaşca slugilor proaste), Catalin Muresan (Prosport), Dochita Mosoianu (TVR) si Floriana Iacob (Antena 1) prezenti la "dialog", care au incercat sa-l potoleasca pe nabadaiosul actionar, desi eforturile lor erau intrerupte de bufnituri in ras la adresa inteligentei dl. Turcu, sau mai bine zis lipsei acesteia. Injuraturile au continuat si la telefon, unde redactora noastra a fost nevoita sa inchida telefonul pentru a nu auzi toate profanarile si pleiada de cuvinte urate demne de usa cortului, de satra, pe care dl Turcu o etala, dovedind intr-adevar ca este un domeniu unde se pricepe foarte bine. Ne pare rau insa ca domnul zugrav ne-a luat prin surprindere, ar fi fost frumos sa-l inregistram si sa-l punem pe site, va garantam ca acea inregistrare a Oierului in dialog cu Antena 1 ar fi fost considerata "civilizata" pe langa ce ne-a fost dat sa auzim de la omul acesta.

2. DinamoMania nu a solicitat NICIODATA bani de la acest escroc. declaratiile lui in acest sens fiind o minciuna sfruntata, obisnuita insa pentru oameni din "Gasca" in care dl Turcu se invarte. DinamoMania se finanteaza independent si nu are nevoie de nici�o jumate de leu de la oficialii lui Dinamo! Nu de alta, dragi cititori, dar oameni de teapa lui Turcu, gen Becali, atata asteapta: daca cineva face greseala sa accepte bani de la ei "turcaletii" vor profita de ocazie pentru a-i considera "sclavi", iar noi, la DinamoMania , stim acest lucru. Va garantam, dragi cititori, ca nimeni din echipa DinamoMania nu umbla dupa el sa ii ceara nimic altceva decat interviuri, pe care le refuza in stilul explicat la punctul 1.

3. Site-ul DinamoMania este alcatuit din oameni care au cel putin o facultate (subliniem CEL PUTIN), cu situatie sociala si familiala, respectabili si integri ! Unii dintre noi traiesc in afara tarii, altii sunt in tara si multumimita Internetului putem tine legatura cu Dinamo care este particica din inima noastra, echipa�pe care nu am dat-o uitarii desi suntem (unii dintre noi ) la 10 mii de kilometri departare si a trecut mult timp de cand eram in tara si incurajam echipa pe stadion. Acest fenomen nu poate fi inteles de un arivist ca domnul Turcu, imbogatit dubios peste noapte si venit la Dinamo pentru a-si masca evaziunile fiscale de tot felul pentru care este in permanenta urmarit de DNA.

4. De declaratiile zugravului cum ca in spatele site-ului nostru se afla SRI si SIE nu cred ca trebuie sa ne "dezvinovatim". Ridiculitatea acestor afirmatii este evidenta si cred ca face sa rada pe toti angajatii respectivelor institutii, cu lacrimi chiar. Este de remarcat insa obsesia pe care domnul zugrav o are in aceasta privinta, similara cu cea a altui individ care�a trecut�pe la clubul nostru, Ioan Becali. Este normal ca un om cu legaturi adanci in lumea interlopa, cu prieteni dragi, gen Gigi si Ioan Becali, sa aiba o paranoia in acest sens, sa se simta urmarit la fiecare pas, pentru ca doar el stie de cate ori o fi incalcat legea si acum se teme de represalii.

5. DinamoMania nu doreste "detronarea" dl Turcu ! Nu de alta dar singurul tron pe care zugravul sta protapit este acela din baie, pe care-l acceseaza in fiecare dimineata. Va asiguram, daca am avea un mod de a-l lipi acolo pentru totdeauna am face-o fara ezitare !

6. Desi Dl Turcu a declarat ca va retrage "agrementarea" noastra, termenul insemnand acreditare in limbajul incultilor (pentru cine nu stie), noi vom continua sa o folosim pana ce aceasta va fi retrasa oficial. Pentru informarea buna a cititorilor. �Ioan Becali a mai pus aceasta problema in trecut, aducand la ordinea de zi a Consiliului de Administratie "Problema DinamoMania". Bisnitarul nu a mai trait ziua�sa-si vada proiectele puse in aplicare�caci a fost dat afara de la club cu un binemeritat sut in dorsal. Ceea ce poate il paste si pe dl Turcu, nu de alta dar ne da senzatia ca este servitorul personal al fostului Presedinte al lui Dinamo.

Incheiem aici aceasta scrisoare deschisa cu speranta ca am reusit sa lamurim, sa punem la punct cateva aspecte esentiale ale relatiei site-ului nostru cu Dl. Turcu pe care il asiguram de respectul nostru nemarginit din ziua in care ne va anunta ca va vinde actiunile de la Dinamo. Daca va merge sa intregeasca gasca de langa cimitir poate chiar vom ajunge sa ne rugam pentru sanatatea lui. In fond cine se aseamana se aduna iar locul dl Turcu nu este intre oameni educati si cu bun simt ci alaturi de nemernici, alaturi de oameni fara bun simt, scrupule sau onoare. 

de ( discobolus ) ( 23.09.2008 20:37 )

[Maria Andrieş] E doar criză de timp

Rapidul are nevoie de răbdarea din care a crescut Braşovul

[...]

Rapidului îi lipseşte ceea ce Braşovul a avut şi are din plin: răbdare din partea conducerii. E drept, cu cît creşte nivelul, cu atît timpii se contractă. Exigenţele sînt altele în Liga 1, dar termenii discuţiei se păstrează. Şi Lucescu jr., şi oficialii din Grant vorbesc despre proiecte pe termen lung. Numai că proiectele Braşovului rămîn rezonabile, iar cele ale Rapidului - exagerate şi vagi.  Le lipseşte realismul. Se vorbeşte despre un “proiect european”. Timp de realizare: cîteva săptămîni.

[...]

[Dan Filoti] Poli şi Rapid

Situaţia la Timişoara e atât de albastră, încât bate în mov. Sau violet… Tot aia. Iancu ameninţă că pleacă. Iar. Aşa cum face mereu şi Copos. Fratele vitreg şi cromatic, pentru că pe undeva vişiniul e rudă cu nuanţele amintite mai sus. Aşa cum Poli şi Rapid încă se iubesc la infinit. La scandarea asta merge să se ia doar un punct?
.
Gluma e glumă şi regulamentele sunt regulamente. Interpretabile, cele de la noi. Stricte directivele venite de la FIFA. Dincolo de tot acest tam-tam şi de răfuiala dintre Iancu şi FRF, de plătit plătesc nişte jucători care constată că 180 de minute au alergat degeaba. Poliţe, incompetenţă… Nici nu mai contează. Pe Rapid şi pe Poli le mai uneşte de ieri ceva. Sunt singurele echipe depunctate sau în curs de depunctare. Cazul „Bricheta” şi cazul „Echipamentul” vor fi întotdeauna mai grave decât cazul „Valiza”!
.
Aici nu funcţionează clemenţa pe care o arată mai marii fotbalului când vine vorba de Steaua ori de Dinamo: „Ce vină au, domnule, jucătorii?”.Pentru aceste două echipe nimeni nu se gândeşte să intervină la forurile internaţionale. Coincidenţă, exemplele se dau cu Timişoara, cu Giuleştiul. E ca în liceu sau ca în generală, când băiatul dentistei şi nepotul măcelarului sunt mai protejaţi, mai egali decât fiii muritorilor de rând. Şi de aceea Steaua - Dinamo rămâne unicul derby…

[Adrian Georgescu] Bănel

Încercaţi să excelaţi în domeniul dumneavoastră, oricare ar fi acela, după ce veţi fi urcat cîteva etaje în fugă pe scări. În unele partide, asta mi se pare diferenţa dintre Nicoliţă şi alţi fotbalişti, că el este acea persoană care nu prinde niciodată loc în lift. E nedrept să-i numeri doar centrările prin spatele porţii şi să-i reduci jocul la o alergare buimacă. Noi asta facem: deseori îl judecăm pe Nicoliţă doar la momentul în care se deschid uşile liftului, iar el apare cu limba scoasă de un cot, sărind ultimele trepte.

La fel s-a întîmplat şi în ceea priveşte drumul lui prin viaţă, în care a pornit cu un important handicap. Ne place ca un tip care pleacă de jos să ajungă sus, dar unui astfel de “self made man” îi negăm dreptul de a avea perioade proaste sau de a-şi cumpăra o maşină scumpă. E ca un contract unilateral: te simpatizăm atîta timp cît faci de toate şi le faci bine.

În ultimii ani, de cîte ori antrenorul - de la Steaua sau de la “naţională” - a dorit o schimbare prin care să întărească atacul, cine a fost înlocuit? De cele mai multe ori, fundaşul dreapta. Era de la sine înţeles că Nicoliţă va alerga cît doi şi va acoperi şi acea zonă.

Ceva interesant s-a petrecut însă în dubla manşă cu Galatasaray. Un alt jucător de travaliu, Toja, a fost integrat în mecanism şi, dacă adăugăm capacitatea de efort a lui Dayro Moreno, constatăm că Steaua a devenit o echipă care, aşa cum se spune în jargonul tehnico-tactic, poate “sta sus”. Spaţiile dintre jucători au scăzut, iar efortul a fost împărţit între mai mulţi.

Cînd nu a mai fost singurul jucător ofensiv care să hărţuiască, să dubleze şi să centreze, Bănel nu a mai părut rudimentar. Ba chiar, după luni de zile în care doar a cărat pianul, a şi cîntat la el.

[Cristian Geambaşu] Principii si ideologii

Florin Bratu îsi doreste sa joace cel mai bun. Cel mai bun e Rednic, fiindca el face echipa

Principiul rotatiei nu trebuie confundat cu principiul dominoului. Desi vorbim tot despre niste piese care cad. Florin Bratu a avut curaj. Si a fost sincer atunci cînd a spus ca nu i se pare corect sa intre pe teren prin rotatie cu ceilalti atacanti. Sa joace cel mai în forma. Ultimele întîmplari din viata l-au obligat sa gîndeasca în alb si negru. A ratat Euro, iar asta l-a întarit. Probabil ca l-a si întarîtat. A priceput ca în cariera egoismul e de preferat cavalerismului. Fiecare pe cont propriu. Golul marcat în Giulesti îl sustine. Celelalte goluri din campionat îi dau dreptate. Iar comparatia cu Marius Niculae îl avantajeaza. De unde izbucnirea nervoasa la adresa acestuia. Si acum o întrebare. Cine este Marius Niculae?

Nu va enervati! Stim cine e Marius Niculae, dar n-am formulat întrebarea completa. Cine este acest Marius Niculae care s-a întors la Dinamo? Un fotbalist mai bun sau mai slab decît cel care se transfera mai an la Sporting? Un om pe umerii caruia se va cladi echipa în stare sa atace campionatul si grupele Champions League sau cineva caruia i s-a aruncat un colac de salvare? Si unde s-a întors el? Într-un loc cunoscut, Saftica, the same, Groapa, cam tot aia. Da, dar cu alte chipuri. Actionari noi, coechipieri care în trecutul recent îi erau adversari. El, Sageata, nascut si crescut dinamovist, are o problema de adaptare. Iarba verde de acasa e tot verde, dar e alta iarba.

Al treilea personaj al povestii este Danciulescu. Rezerva la meciul contra Rapidului. A intrat cîteva minute pe final. Lumea a sperat ca Danciu va scorni o executie si va repara ce stricasera ceilalti. Golgeterul en titre. Golgeterul de serviciu. Baiatul bun în momentele de criza. Uite ca Danciu n-a înscris si nu a mai salvat pe nimeni! Nici macar pe el. Poate ca s-a saturat sa interpreteze rolul pompierului care stinge focuri puse de altii. Danciulescu a intrat pe teren la derby si le-a aratat tuturor ca poate juca si el precum ceilalti. Asa si asa. Doar altii fusesera titularii!

Principiul rotatiei nu s-a nascut în fotbal, ci în comunism. Si se numea principiul rotatiei cadrelor. Niste tovarasi care nu se pricepeau specific la nimic, treceau de la o functie la alta pentru ca partidul voia sa demonstreze în cheie atee ca omul sfinteste locul. Si ca nimeni nu-i de neînlocuit. Locul partidului la Dinamo a fost luat temporar de Mircea Rednic. Despre care ne vom lamuri daca roteste atacantii în scop ideologic sau fotbalistic. Ideologic e bine sa te pui bine cu nasul lui Marius, fotbalistic nu era rau deloc sa-l folosesti mai repede pe Danciu.

[www.fzr.ro] Un derby al clonelor comuniste!!!

.

De ce clona? De ce CSKA? Stim cu totii? Haideti sa mai vedem odata filmul.

.

La Moskova e frig. Ninge al dracului de mult. Dar e si ceva bun in asta. Ai toate conditiile sa inveti sa skiezi. In 1901, un Mare Duce - ministru adjunct (intamplator de interne), semneaza actul de nastere al Societatii de Ski Amator (sau ceva de genul asta) - OLLS in limba rusa. Se vede treaba ca rusii inca de la inceputul secolului trecut erau foarte tari la initiale... In 1911 in cadul OLLS ia fiinta si sectia de fotbal. Culori - tricou albastru navy, sorturi albe. Intre timp, in 1918 are loc revolutia rosie. Comunistii vin la putere, nu doar in politica, ci si in sport. In 1923 OLLS este preluat de armata, schimbandu-si si numele in OPPV (v-am spus ca rusii au o slabiciune pentru initiale...) - organizatia centrala de sport a armatei rosii. Culorile raman aceleasi.

.

In 1928 armata rosie implineste 10 ani. Pentru ca evenimentul sa nu treaca neobservat, prin ordin special al comisarului poporului (!) ia fiinta Casa Centrala a armatei rosii (CDKA). Toate echipele fostei OPPV preiau acest nou nume, inclusiv echipa de fotbal. Casa Centrala a Armatei...rosii - va suna cumva cunoscut?

.

In 1939 rusii au o revelatie. Ia stai, tovarase...adica noi suntem echipa armatei rosii, ma-ntelegi..rosii...si jucam in albastru-alb?!?!? Le-au fost necesari 21 de ani, dar s-au prins. Astfel, din acel an de gratie, tricourile au devenit (evident) rosii, iar sorturile albastre. La loc de cinste, pe tricou, a aparut si steaua ca emblema. Exact steaua de pe epoletii armatei sovietice. Pentagrama care reprezenta gradele ofiterilor. Imaginatia este la ea acasa.

.

1951. O noua schimbare de nume. Casa Centrala a Armatei rosii se transforma in Casa Centrala a Armatei Sovietelor - CDSA. Numitor comun exista, nu va speriati - Casa Centrala a Armatei. Ne grabim sa ajungem in zilele noastre, In fond, nu despre acest CSKA vrem sa povestim...

.

1957. Denumirea se schimba din nou - clubul sportiv cental al ministerului apararii - CSK MO.

.

In fine, in 1960, ostasii rusi isi gasesc linistea si aleg sa-si numeasca echipa simplu si tandru: clubul sportiv central al armatei - CSKA. Fara soviete, fara rosii, fara nimic... in fond, toata lumea stia despre ce era vorba.

.

Sa ne intoarcem in micul Paris.

.

Incepand din vara lui '44, Romania a inceput sa intre in ghearele hidrei bolsevice. Pe ecranele patriei a inceput sa ruleze filmul prost pe care rusii il priveau din '918. Doar ca la Bucuresti cadrele rulau mult mai repede; deja exista now-how, deja existau specialisti care sa faca totul posibil. Modelul sovietic a fost importat si in sport.

.

1947. Ia fiinta Asociatia Sportiva Armata Bucuresti. ASA. Asa cum ii sta bine unui bastard cu tata suspus, ASA este inscrisa direct in prima liga, beneficiind de desfiintarea echipei Carmen (a industriasului Mociornita) de catre autoritatile comuniste ale vremii. Salvat de la retrogradare prin metode specifice (acel ASA nu avea valoare de prima liga), copilul din flori al sportului comunist este rebotezat.

.

Astfel, incepand cu anul urmator - 1948 - echipa se numeste ... CSCA - Clubul Sportiv al Armatei. Culorile? rosu si albastru. Stema? Steaua sovietica. Ati mai auzit undeva numele asta? Cateva paragarafe mai sus. Ca sa glumim putin, se pare ca nu Steaua este clona lui CSKA, ci CSKA este clona Stelei, din moment ce rusii s-au numit CSKA abia in 1960, in timp ce pe Dambovita era deja un CSCA inca din 1948.

.

Steaua are toate, dar absolut toate elementele care definesc o clona. Nu e vorba despre o asemanare a chipului, ci de o coincidenta a ADN-ului. Aceeasi paternitate (armata comunista), acelasi nume (CSCA/CDKA), aceleasi culori, aceeasi stema. Culmea, rusii au o fila nepatata in istoria lor. Echipa de fotbal, formata in 1911, in democratie, a intrat in mod fair in competitiile vremii. Clona din Bucuresti a pus din prima secunda de viata bocancul in gura principiului de competitie sportiva, intrand direct in prima liga. Mai mult, folosindu-se de metode ce se vor dovedi in timp specifice, clonele vor evita retrogradarea pentru a-si continua monstruoasa existenta in sportul romanesc.

.

Sa revenim la geneza CSKA-ului romanesc. Am inteles cine sunt parintii spirituali. Totusi, cui a apartinut mana din care a fost zamislita CSCA? Da, exact... cine a semnat actul de nastere, recunoscand bastardul? Ne raspunde ganditorul mm stoica. Facut (presedinte) la apelul bocancilor, mm se simte dator sa repereze onoarea Stelei, inventandu-i o noua istorie. Ma rog, sluga stie pe ce se bazeaza, si anume pe nivelul de cultura negativ al populatiei steliste, dispusa sa imbratiseze orice teorie mai mult sau mai putin evolutionista din care sa lipseasca maimuta (bolsevismul). Citatul este aproximativ, insa pastreaza ideea marelui intelectual stelist. Zice asta asa: "Steaua a fost infiintata de ofiteri romani fara legatura cu regimul comunist, ofiteri ai armatei regale cu studii la Londra" Dupa ce ne revenim din soc, luam la bani marunti elucubratiile istoricului de langa cimitir.

.

In 1947 nici un ofiter roman nu putea avea studii la Moscova; era prea devreme. Cel care a semnat certificatul de nastere al Stelei se numeste Mihail Lascar. General, militar de cariera. Lascar este una dintre figurile constroversate ale Armatei Romane. A luptat pe frontul de est contra rusilor pana in noiembrie 1942, moment in care a cazut prizonier. Desi se stie despre el ca a luptat impotriva armatei rosii pana in momentul capturarii, Lascar s-a intors in Romania in calitate de comandant al diviziei Horia, Closca si Crisan. Ca si divizia Tudor Vladimirescu, aceasta unitate era alcatuita din soldati romani cazuti in prizonierat rusesc. Ambele unitati au fost folosite ca si instrumente armate de sustinere a guvernului Petru Groza, guvern marioneta impus de sovietici la 6 martie 1945. Datorita acestui fapt, Mihail Lascar a fost numit mistru de razboi, calitate din care a semnat infiintarea Stelei. Acesta este ofiterul fara nici o legatura cu regimul comunist care a facut-o pe Steaua. Cu mana lui. Dar nu prin propria vointa, pentru ca, desigur, Lascar nu avea nici o treaba cu fotbalul. Lascar l-a recunoscut pe micul CSCA. Adevaratul sau tata este generalul (cam multi generali in povestea asta, nu?) Susaikov, reprezentantul URSS in comisia aliata de control instituita in Romania dupa '45. Daca reprezentatii aliatilor in aceasta comisie s-au roit repede, lasandu-ne (conform intelegerii) pe mana rusilor, Susaikov a ramas doi ani, pana in octombrie '47. Elocvent este discursul tatalui lu' CSCA la plecarea sa din Romania: "Plecand de aici, purtam in inima noastra increderea ca poporul roman, popor frate poporului rus, va pastra in veci prietenia si recunostinta marelui popor sovietic". Nu stiu de ce ii urati voi, eu insa ii urasc pentru tot ce au reprezentat in sportul romanesc de la infiintare si pana acum. In plus, acum ii urasc pentru ca ei nu sunt altceva decat barometrul starii de sanatate a societatii noastre. Si pentru ca acum aceasta reprezinta un mediu propice, parazitii s-au inmultit exagerat si periculos. Mai mult ca oricand este datoria noastra de rapidisti sa le cunoastem adevarata istorie si sa le-o promovam. Pentru ca numai astfel vom putea stopa propagarea molimei.

[Alin Buzărin] Răzvan şi hidra (din Ghencea)

Antrenorul Braşovului a fost victima războiului de mai bine de 30 de ani dintre familia sa şi Steaua

Să nu cerem fotbalului nostru lecţii de morală, că nu ni le va da! Să nu-i pretindem nici decenţă, pentru că n-o vom obţine. Peisajul e aşa cum îl ştim, iar atmosfera se electrizează din cauza numeroaselor resentimente şi incompatibilităţi.

Răzvan a primit în Ghencea ceea ce era de aşteptat să primească. Anii petrecuţi la Rapid, mai multe bătălii directe pentru titlu, războiul din Cupa UEFA, plus filiaţia. Mircea Lucescu şi Ghencea sînt două entităţi incompatibile, întîlnindu-se doar în declaraţii ascuţite, atunci cînd, din inima Ucrainei, magul de Doneţk îşi aduce aminte de anii cînd nu putea să cîştige titluri din cauza Stelei.

Se putea termina mai rău. Lăcătuş a ascultat prea mult glasul tribunei, iar răbufnirea din final a adunat înlăuntrul ei inclusiv obida strînsă în neputinţa echipei sale de la Vaslui. Dar pentru el a fost bine că, vreme de 89 de minute, adversitatea tribunei s-a mutat de la persoana sa pe cealaltă bancă , la tînărul în cămaşă albă care de cîte ori ieşea, era trimis cu meticulozitate în locurile originii. Nu-i frumos, dar nimeni nu garantează că Lăcătuş, dacă merge în Giuleşti, de exemplu, are parte de altfel de tratament.

Lăcătuş a greşit că s-a repezit furios spre tranşeele rivale, însă poate garanta cineva că dacă ar fi fost în locul lui, s-ar fi stăpînit şi n-ar fi reacţionat la fel? De multe ori sîntem tentaţi să predăm lecţii de morală, fără să cîntărim cum ne-am comporta noi înşine în situaţia unor nervi întinşi!
Ce e bine e că nu s-a ajuns la încăierare şi că prin preajmă s-au mai găsit oameni cumpăniţi, capabili să împiedice contactul fizic direct. Ce e şi mai bine e că după fluierul final, Răzvan şi Marius au găsit puterea să aibă un dialog, cu toate că nimeni nu garantează că Lăcătuş ar fi dat dovadă de aceeaşi condescendenţă în situaţia în care scorul ar fi rămas 1-1.

În toată povestea există şi o cheie, care se află în bazinul carbonifer al Ucrainei. Cerebralul şi calculatul Mircea Lucescu s-ar putea uita mai des pe calendar, astfel încît să-şi planifice atacurile cu referire istorică la adresa Stelei în perioadele în care nu urmează o descindere iminentă a fiului său în Ghencea. Recenta poveste de disidenţă autoproclamată, cu Valentin Ceauşescu dorind să-l alunge din ţară, a pus gaz peste focul care arde de pe vremea cînd juniorul Lucescu, pe vremea Volgilor negre, n-avea loc la CCA şi avea să-şi croiască drum în viaţă prin tricoul lui Dinamo.

[Alin Buzărin] Jose şi Vasile

Antrenorul şi noul fundaş dreapta pot fi punctele forte ale Rapidului
...

Peseiro se agită mereu, strigă la echipă, face semne din braţe, e într-o permanentă dispută cu arbitrul de rezervă, pentru fiecare milimetru de spaţiu tehnic depăşit. De la cîţiva paşi distanţă, observatorul Halagian îl priveşte îngăduitor. Aşa era şi el odinioară, cînd cîştiga titlu după titlu.

...

Cea de-a doua realizare a verii în Giuleşti se leagă tot de prima. Don Jose l-a transformat pe Maftei din ultimul libero în viaţă - aşa i-am zis în cronici vreme de cîţiva ani, uneori poate pe nedrept - într-un fundaş dreapta viu, rău şi totodată bun. Ce-ar fi dacă, după Contra, următorul fundaş dreapta al naţionalei va fi chiar Vasile Maftei?

[Florin Caramavrov] Unde se află Dinamo

...

Campionatul trecut, Dinamo a obţinut destul de greu un loc de Cupa UEFA, iar anul acesta… Cu arbitraje corecte sau potrivnice, cu investiţii minime în intersezon, cu un buget modest, de vreo 5 milioane de euro, Dinamo nu pare a avea forţa să se bată cu „mastodonţii” CFR, Steaua şi Rapid, dar porneşte cu şanse reale de evitare a retrogradării.

[Alin Buzărin] Răsculatul de ultimă oră

Într-un timp record, Gheorghe Ştefan a trecut de la funcţia de vizitiu al lui Mircea Sandu la cea de contestatar al lui

Iată că s-a produs a opta minune a lumii: prima divizie a început fără ca grila de start să conţină numele Ceahlăului! După ce de mai multe ori plăieşii au retrogradat fără să pice, de data asta iată-i luînd drumul Golgotei matinale a eşalonului secund. Ce să-i faci, se mai întîmplă, în fotbalul nostru pînă şi cea mai solidă veşnicie poate deveni relativă!

Ştefan, beneficiarul atîtor arbitraje prieteneşti, la care Federaţia mai închidea ochii! Iar acum, Ştefan, răsculatul împotriva unei stăpîniri căreia i-a cîntat în strună şi i-a turnat în pahare, avînd certitudinea că, la adăpostul acestei protecţii, nu i se va clinti un fir de păr.

Cu toate astea, Gheorghe Ştefan are argumente. Măcar în principiu. Probabil de aceea s-a şi răsucit atît de brusc şi de sonor, pentru că se simte nedreptăţit. Ani şi ani, autorităţile fotbalului au licenţiat şi pe cine trebuie, şi pe cine nu. Iar acum, în această vară, deşi au căutat nod în papură mai multor cluburi, n-au găsit pe nimeni apt să ia drumul matineului în locul devotatului amic primar de Piatra.

Cînd alţii cumpărau jucăori papuaşi, uzbeci şi de alte neamuri, Ştefan investea în infrastructură. Stadion, nocturnă, scaune, vestiare. Ce-i drept, nu erau banii lui, ci ai comunităţii, dar el veghea şi aproba lucrările. Cînd alţii falimentau S.R.L.-uri şi inventau S.A.-uri, ca să facă pierdută urma datoriilor, Ceahlăul îşi achita obligaţiile faţă de stat. Şi, bineînţeles, neavînd echipă, pentru care nu mai rămîneau creanţe, cădea în “B”. Poate că asta e ordinea normală, cea a lui Ştefan. Întîi stadionul, apoi dările şi la urmă jucătorii.

Dar dacă e să pici, păi atunci pică! Nu scăpa cu Delta (Tulcea), cu Lambda, cu Epsilon sau cu Omicron. Respectă legea pînă la capăt şi du-ţi crucea fără să încovoi spinarea. De fapt, Gheorghe Ştefan nu e supărat neapărat că a fost retrogradat conform clasamentului, ci e pornit împotriva celor care l-au lăsat din braţe. Asta l-a îndemnat să se răscoale, încetarea prieteşugului, a tratamentului preferenţial şi punerea în rînd cu ceilalţi.

Ca orice fost prieten, Ştefan e un inamic periculos. Chiar mai temut decît ceilalţi, care acum vor să cumpere cu bani bunăvoinţa piţifelnicilor din ligile inferioare. Spre deosebire de nababii electorali ai momentului, Ştefan ştie multe din Casă. Am scris corect cu majusculă, pentru că e vorba chiar de Casa Fotbalului. Unde multe lambriuri, uşi, bucăţi de parchet şi ce-or mai fi poartă autograful său inconfundabil. Erau anii cînd încă pădurile din Moldova nu se tăiaseră în întregime, apa nu năvălea în gospodării, iar echipele din nişte liniştite localităţi de munte îşi trăiau clipa de graţie şi păreau să aibă eternitatea asigurată.

[Alin Buzărin] Calea de urmat

...

Contraexemplul l-a oferit Iaşiul. În repriza a doua a partidei fără spectatori de pe “Extensiv”, Ionuţ Popa l-a vărsat în teren pe portughezul Nunos Vivieros, venit, de unde altundeva din altă parte?, decît de la Estrela Amadora, acest prolific leagăn al civilizaţiei fotbalistice geto-dace. Lusitanul a călcat temeinic pe minge, ridicînd insistent întrebarea dacă nu cumva s-ar fi găsit şi pe la Leţcani, Podu Iloaiei sau Tîrgu Frumos nişte românaşi care să facă acelaşi lucru. Probabil că da, şi ei măcar erau ai noştri.

[Jonathan Wilson] Steaua giveth ... and Steaua taketh away

All that stands between Steaua Bucharest and the most tainted championship in years, it would seem, is their old rivals Dinamo

God, they say, works in mysterious ways, but he can rarely have indulged in such curious machinations as he has in dragging Steaua Bucharest to the top of the Romanian table. After years of giving sight to the blind, the evidence of the past few weeks would suggest he's started taking it away again, specifically from those referees who might otherwise have awarded penalties against Steaua, whose president Gigi Becali is a hard-line Christian nationalist. And so, as Romania celebrated Orthodox Easter last weekend, Becali could reflect on two glorious resurrections as his team, as he had promised they would, overtook CFR Cluj at the top of the table.

To recap, briefly: Cluj is the largest city in Translyvania, an area with a significant ethnic Hungarian population. Thanks to an investment of around €30m from the ethnic Hungarian businessman Arpad Paszkany, CFR went unbeaten through the first half of the season and, at the winter break were top of the table, eight points clear of Dinamo Bucharest. Paszkany vowed that if Cluj won the title, he would spend another €100m to ready them for the Champions League.

Steaua, meanwhile, were struggling, two points further back. Gheorghe Hagi quit as coach after his seesaw relationship with Becali tipped once again into hate but, after the brief reign of the Italian Massimo Pedrazzini, Steaua welcomed the return of the former centre-forward and crowd favourite Marius Lacatus as coach. Still, there seemed little reason for Cluj to worry and their chairman Ion Muresan continued loudly to predict that his side would have the title wrapped up with several games of the season still remaining.

That might have been what everybody else was thinking but given Becali is a bull perpetually in search of a red rag, it was deeply unwise. Steaua responded by bringing in a bunch of South Americans. The Peruvian forward Andres Mendoza arrived from Dundee, the Colombian forward Jose Moreno from Independiente and Dayro Moreno, one of the great hopes of Colombian football, from Once Caldas. "I will do everything in my power to knock CFR off the top of the table," warned Becali. "CFR are a Hungarian team and they can never represent Romania. It would bring shame on the Romanian people if the Hungarians won the title."

Even then Muresan didn't heed the fairly explicit threat and continued with his bluster. As Steaua lost their first game of the spring season at Iasi, it looked like it might not matter, but Becali's influence runs deep. Steaua went on to win their next 10 league games and even the most blinkered fan would acknowledge they have had the benefit of a number of refereeing decisions.

When the sides meant in Bucharest on March 2, Steaua won 3-1, but only after Cluj had been denied two clear penalties.
"You're a thief," said Muresan.
"I'm just a smart guy," replied Becali.
A fortnight later Steaua beat Unirea 1-0 at home, Mahamadou Habibou scoring the 82nd-minute winner from an offside position. "We'll be top of the table by Easter," Becali vowed. "God wants Steaua to win, not Cluj."

They have, admittedly, been much improved since the winter break, while Cluj have stuttered, partly because Steaua have been paying large bonuses to their opponents. But the issue of refereeing cannot be ignored. Soap opera has become distasteful farce. A number of the foreign players at Cluj have spoken of their disillusionment. After all, it can't be easy playing against referees and God.

CFR's home defeat to Pandurii allowed Steaua to go top, but then Poli Timisoara held Steaua to a draw in Bucharest to allow CFR to pull level again. Still Muresan kept up his assault. "I've never spoken to such a stupid man as Becali," he said. "He's crazy. He deserves to be in a prison or an asylum. He's destroying Romanian football, destroying its credibility."

The worst instance came six weeks ago, in Steaua's derby away to Rapid. Rapid led 1-0 with 17 minutes to go and seemed comfortable, only for a lighter to be thrown from the stands and, presumably following a divine trajectory like a stone from David's sling, smacked the referee Alexandru Deaconu on the head. Surrounded by Steaua players he was rushed to the dressing-room, where he decided to abandon the game, knowing the Disciplinary Committee of the Romanian Football Federation (FFR) would award Steaua a 3-0 win.

Conspiracy, never far below the surface in Romania, reared its head. Deaconu, the son of an FFR official, was once a youth-team player at Steaua. Not only that, but he went on to become a sergeant in the Romania army, which retains traditional links to Steaua. That raised suspicions, which were heightened when a newspaper published photographs of Deaconu and his assistants meeting in secret at a petrol station three days before the game. Perhaps they were just friends who met privately to discuss fuel prices, but the story offended somebody sufficiently that the journalist who wrote the story was sacked.

On Saturday, Steaua took the lead after 76 minutes, conceded an equaliser two minutes later, but were reprieved when Dayro Moreno struck an 83rd-minute winner from another offside position. "God doesn't mind being offside," said Becali. At the same time Mioveni, in the relegation places, earned a Romania record bonus of €13,000, half of it paid by Becali, for holding CFR to a goalless draw.

So Steaua, as Becali promised they would, went into Easter two points clear. All that stands between them and the most tainted championship in years, it would seem, is Dinamo, whom they meet next Sunday. Their bitterest rivals will not be bought off, and that is Cluj's chance. The question is, is hatred stronger than God?