Observ o vagă bucurie într-o presupusă [posibil reală] Messidependenţă a Barcelonei.
Care e ideea de bază? Fiecare echipă are un număr de goluri "de dat". Nimeni nu dă infinit goluri, ci dacă au norocul să dea 3-4 de obicei se opresc.
Dorinţa aceasta de a te bucura de o oarecare dependenţă a altora provine de fapt din propriile frustrări şi canalizarea lor către orice "scăpare" a echipei în cauză - fie că e reală sau nu, reelvantă sau nu. Te uiţi la capra vecinului atunci cînd tu nu ai una.
Pe scurt - cum se petrec lucrurile psihic? Dacă un jucător nu dă multe goluri dar echipa lui totuşi obţine rezultatul dorit de obicei apar voci despre faptul că jucătorul nu e "decisiv" sau că nu se evidenţiază în jocurile importante etc. (Un meci slab al lui ajută mult aceste critici. Chiar dacă acel meci vine într-o serie de 6 bune.) Dacă în schimb el dă prea multe goluri se presupune că fundaşii sunt slabi. (Deşi fundaşii aceia sunt umiliţi doar datorită unor oameni ca el şi nu orice alt atacant îi umileşte aşa. Mai mult - alţi atacanţi veniţi din campionate mai puternice nu ajung să dribleze atât ca el, deşi "tehnic" au suferit un downgrade la calitatea fundaşilor cărora li se opun.) Dar cu şi mai mare plăcere se rănjeşte cu gândul la o dependenţă. Ca şi cum "echipa nu e de fapt nimic fără ăla"
Prin urmare - ce-ar trebui să facă echipa în cauză să mulţumească detractorii? Să joace bine, să dea destule goluri [altfel se va zice că nu merită victoria] DAR totodată să aibă grijă ca starul, liderul echipei să dea goluri însa NU PREA MULTE. Mare grijă la nu prea multe!...
Dacă se poate să dea altcineva primul şi al patrulea, urmând ca golul 2 şi 3 sau 2 şi 4 să fie date de liderul în cauză.
SPER ca meciul viitor dacă Messi, de exemplu, scapă la 0-0 singur cu Casillas să-şi amintească de acest lucru şi să aştepte un coechipier pentru a-i pasa. Asta dacă nu va fi considerat iarăşi prea decisiv; de fapt mai bine să stea în propria jumătate până după ce echipa sa va fi dat primul gol.
------
...Vorbeam de "un număr de goluri" pe care echipa "le are" de dat. Scriu asta cu gândul la Manchester, Chelsea, Barcelona et co. Atunci când o echipă are un sezon bun - bineînţeles ajutată de un lider în teren (Ronaldo, Messi) golurile acelea vor fi date de "cineva". Pentru că nu poţi şuta tot timpul paralel cu poarta într-un fundaş să avem autogoluri. Cine le va da? Echipa. Cine e mai în formă din echipa aia? Cine fuge mai mult, are flerul, inspiraţia de a se afla unde trebuie şi avântul de a şuta mai precis? Jucătorul în cauză. El se numeşte Kaka în 2007, Ronaldo 2008, Messi, Rooney în prezent.
Nu e nimic întâmplător dar nu e nici totul prestabilit. Sunt anumiţi factori umani şi psihologici care cresc şansele ca dacă un gol e dat el să fie dat de acel "star".
Alex Enăşescu ( http://www.anglofil.ro/ ) rezuma foarte frumos: "Două reprezentaţii opuse ale Barçei în sferturi: un cor pe mai multe voci la Londra şi un recital Messi la Barcelona" Cum a fost asta transpus în latura detractoare a comunităţii online? După meciul tur Messi "nu a făcut nimic şi e supralicitat", după meciul retur "Barcelona e Messidependentă!"
Alb nu e bine, negru nici atît iar gri-ul nu-l vedem. Gre viaţă...
Care e ideea de bază? Fiecare echipă are un număr de goluri "de dat". Nimeni nu dă infinit goluri, ci dacă au norocul să dea 3-4 de obicei se opresc.
Dorinţa aceasta de a te bucura de o oarecare dependenţă a altora provine de fapt din propriile frustrări şi canalizarea lor către orice "scăpare" a echipei în cauză - fie că e reală sau nu, reelvantă sau nu. Te uiţi la capra vecinului atunci cînd tu nu ai una.
Pe scurt - cum se petrec lucrurile psihic? Dacă un jucător nu dă multe goluri dar echipa lui totuşi obţine rezultatul dorit de obicei apar voci despre faptul că jucătorul nu e "decisiv" sau că nu se evidenţiază în jocurile importante etc. (Un meci slab al lui ajută mult aceste critici. Chiar dacă acel meci vine într-o serie de 6 bune.) Dacă în schimb el dă prea multe goluri se presupune că fundaşii sunt slabi. (Deşi fundaşii aceia sunt umiliţi doar datorită unor oameni ca el şi nu orice alt atacant îi umileşte aşa. Mai mult - alţi atacanţi veniţi din campionate mai puternice nu ajung să dribleze atât ca el, deşi "tehnic" au suferit un downgrade la calitatea fundaşilor cărora li se opun.) Dar cu şi mai mare plăcere se rănjeşte cu gândul la o dependenţă. Ca şi cum "echipa nu e de fapt nimic fără ăla"
Prin urmare - ce-ar trebui să facă echipa în cauză să mulţumească detractorii? Să joace bine, să dea destule goluri [altfel se va zice că nu merită victoria] DAR totodată să aibă grijă ca starul, liderul echipei să dea goluri însa NU PREA MULTE. Mare grijă la nu prea multe!...
Dacă se poate să dea altcineva primul şi al patrulea, urmând ca golul 2 şi 3 sau 2 şi 4 să fie date de liderul în cauză.
SPER ca meciul viitor dacă Messi, de exemplu, scapă la 0-0 singur cu Casillas să-şi amintească de acest lucru şi să aştepte un coechipier pentru a-i pasa. Asta dacă nu va fi considerat iarăşi prea decisiv; de fapt mai bine să stea în propria jumătate până după ce echipa sa va fi dat primul gol.
------
...Vorbeam de "un număr de goluri" pe care echipa "le are" de dat. Scriu asta cu gândul la Manchester, Chelsea, Barcelona et co. Atunci când o echipă are un sezon bun - bineînţeles ajutată de un lider în teren (Ronaldo, Messi) golurile acelea vor fi date de "cineva". Pentru că nu poţi şuta tot timpul paralel cu poarta într-un fundaş să avem autogoluri. Cine le va da? Echipa. Cine e mai în formă din echipa aia? Cine fuge mai mult, are flerul, inspiraţia de a se afla unde trebuie şi avântul de a şuta mai precis? Jucătorul în cauză. El se numeşte Kaka în 2007, Ronaldo 2008, Messi, Rooney în prezent.
Nu e nimic întâmplător dar nu e nici totul prestabilit. Sunt anumiţi factori umani şi psihologici care cresc şansele ca dacă un gol e dat el să fie dat de acel "star".
Alex Enăşescu ( http://www.anglofil.ro/ ) rezuma foarte frumos: "Două reprezentaţii opuse ale Barçei în sferturi: un cor pe mai multe voci la Londra şi un recital Messi la Barcelona" Cum a fost asta transpus în latura detractoare a comunităţii online? După meciul tur Messi "nu a făcut nimic şi e supralicitat", după meciul retur "Barcelona e Messidependentă!"
Alb nu e bine, negru nici atît iar gri-ul nu-l vedem. Gre viaţă...
-----
Opinia personală spune că deşi Messi e clar liderul echipei şi are o influenţă mare asupra jocului, faţă de mine - nenea Martin - "clubul" s-a achitat de orice răspundere sezonul ăsta. A obţinut rezultate, a dat goluri şi a făcut-o cu şi fără Messi. A dominat clar echipa unuia dintre cei mai buni tacticieni când aceea lupta pentru calificarea din grupa de Ligă (ulterior ajungând adversara din semifinale) şi a făcut asta FĂRĂ primele 2 tunuri - Messi şi Ibrahimovic. Ce pot eu să pretind mai mult? Să îl lase pe pitic pe bancă în El Clasico şi să dea tot 6? Mă simt absurd.
E normal când unul din atacanţi are o perioadă bună să strălucească el, iar când nu o face să vină altcineva în lumina reflectoarelor. Dacă (de exemplu) numele acestuia începe cu Zlatan istoria ne-a spus dinainte să nu ne aşteptăm la multe goluri, ci mai degrabă la goluri decisive. E o întreagă dinamică de care trebuie să ţinem cont înainte să aruncăm o vorbă scărpinându-ne la chiloţi.
Posibil să fim Messidependenţi, posibil să nu fim. Cert e că ne-au ieşit meciuri bune şi fără el (spre deosebire de perioada Ronaldinho cînd fără el tindeam să pierdem) şi că e normal să jucăm cel mai bine cu el în teren. E numărul nostru 10.
Îmi amintesc de vorbele Paraziţilor: "A vorbi e uşor/ A cânta - mai învaţă."
2 comments:
ahah, chestia cu 'fundașii slabi' ma scoate din sarite. mi se pare cel mai idiot argument dintre toate folosite de detractorii Barcelonei/lui Messi.
pe de alta parte...trebuie spus ca niciodata in viata mea, si ma uit la fotbal in mod 'profesionist' de 12 ani deja, nu am vazut un asemenea recital al unui singur jucator.
Messi a stralucit, un 10 perfect cu cateva sutimi peste colegii lui. daca Messi = 10, ceilalti pornesc de pe la 9.85 (în jos)
evident, asta nu inseamna nimic. vor fi întotdeauna rauvoitori care vor gasi ceva de criticat si oricum perfectiunea nu dureaza mult.
Pe mine ce ma enerveaza la argumentul ala e ca e unul las, unul defensiv. Cand nu ai ceva bun de zis il bagi pe ala deoarece... NU E TESTABIL.
Exista doar aproximari care tin de multi alti factori. Inclusiv de factori regionali, gen "unde e nascut jucatorul, care e mentalitatea pe acolo pentru ca el va fi mereu influentat de ea" -asa ca dam de un bull mare. :)
A nu se intelege ca neg faptul ca cu cat Messi joaca mai bine Barcelonei ii va fi mai greu cand el va lipsi. E normal - chiar daca exista talent, fiecare jucator e mai linistit sa il stie pe teren. Iar cand lipseste fiecare va resimti asta la moral.
"Perfectiunea nu dureaza mult" - asa-i... e cea mai mare dilema a mea legata de Messi. Poate voi converti candva si doua ganduri in cuvinte pe tema aia.
Post a Comment